Author Archives: admin

Deschide.md | CM2018 // Prima pagin─â a revistei Charlie Hebdo: Putin marcheaz─â cu tancul

Gazeta francez─â de satir─â Charlie Hebdo ╚Öi-a ilustrat prima pagin─â a edi╚Ťiei care va fi publicat─â ├«n ziua deschiderii Campionatului Mondial de Fotbal din Federa╚Ťia Rus─â cu caricatura pre╚Öedintelui rus Vladimir Putin, care se afl─â ├«ntr-un tanc cu ╚Ťeava spre portar.

Men╚Ťion─âm c─â politicienii din UE au anun╚Ťat anterior c─â nu vor lua parte la deschiderea Campionatului ├«n contextul scandalului otr─âvirii fostului spion rus Serghei Skripal ╚Öi a fiicei sale Iulia.

V─â mai amintim c─â ├«n 2015 redac┼úia revistei Charlie Hebdo din Paris a fost atacat─â, dup─â ce fusese ┼úinta unei serii de amenin┼ú─âri ├«n urma public─ârii unor caricaturi cu profetul Mahomed. ├Än urma atacului au murit 12 persoane. Prima pagin─â a edi┼úiei Charlie Hebdo care a urmat atacului a prezentat un desen cu profetul Mahomed ┼či mesajul: ÔÇ×Totul este iertatÔÇť.

Publica┼úia Charlie Hebdo a fost lansat─â ├«n 1969 ┼či a avut o apari┼úie ne├«ntrerupt─â p├ón─â ├«n 1981. Ulterior apari┼úia a fost suspendat─â, iar, ├«n decembrie 1982, a mai ap─ârut un num─âr al acesteia. ├Än 1992, Charlie Hebdo a re├«nceput s─â apar─â cu regularitate, fiind editat─â de St├ęphane Charbonnier, cunoscut sub numele de Charb, un renumit caricaturist ┼či jurnalist francez. Predecesorii acestuia au fost Fran├žois Cavanna (├«n perioada 1969 – 1981) ┼či Philippe Val (din 1992 p├ón─â ├«n 2009).

mai mult la : deschide.md

Ascult─â Europa Liber─â | La H├«nce╚Öti ÔÇ×Ho╚Ťi avem mul╚Ťi, ei s-au ales singuri acolo ├«n ParlamentÔÇŁ

Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Hîncești și cu sociologul Arcadie Barbăroșie.

Sondajele din ultimii ani confirm─â faptul c─â moldovenii ╚Öi-au pierdut ├«ncrederea ├«n institu╚Ťiile statului ╚Öi mai ales ├«n ale╚Öii poporului. Tot mai des pot fi auzite voci care spun c─â nu mai voteaz─â niciodat─â ├«n via╚Ťa lor, pentru c─â to╚Ťi sunt ho╚Ťi ╚Öi mincino╚Öi. Cum ├«╚Öi poate sp─âla politicul imaginea? C─âut─âm r─âspuns la acest sf├ór╚Öit de s─âpt─âm├ón─â.

Atunci c├ónd i-am ├«ntrebat pe oamenii ├«nt├ólni╚Ťi ocazional la H├«nce╚Öti dup─â ce valori se ghideaz─â, printre primele enumerate se afl─â ╚Öi ├«ncrederea. Ei cred c─â ├«n zona politic─â aceast─â valoare este din ce ├«n ce mai rar ├«nt├ólnit─â. De ce? Aleg─âtorii sunt deja obi╚Önui╚Ťi c─â, indiferent de campania electoral─â pe care o tr─âiesc, politicienii promit. Promit ╚Öi at├ót. Mereu se vorbe╚Öte de o anume schimbare sau de un trai mai bun, ├«ns─â mereu aceste vorbe r─âm├ón promisiuni. Criza ├«ncrederii porne╚Öte ╚Öi de la faptul c─â Moldova se confrunt─â cu o criz─â a valorilor.

ÔÇô ÔÇ×Am r─âmas f─âr─â copiii care au plecat peste hotare ╚Öi ne-au l─âsat b─âtr├óni ├«n voia sor╚Ťii, ╚Öedem ╚Öi ne chinuim. Ei am fat─â ├«n Italia. A terminat colegiul, a terminat Academia de Studii Economice. ╚śi eu am fost ├«n Italia ╚Öi c├ónd am v─âzut c─â ea spune c─â-i super-bandant─â, eu am ├«nnebunit. Tu e╚Öti super-economist─â, po╚Ťi s─â fiiÔÇŽ Asta pe mine m─â doare, desigur.ÔÇŁ

Europa Liber─â: Dar ea nu vrea s─â revin─â acas─â?

ÔÇô ÔÇ×Nu. Ea s-a c─âs─âtorit acolo ╚Öi m─â invit─â pe mine: Las─â, tat─â, totul aici, prostologiile voastre, veni╚Ťi. Oamenii mai de╚Ötep╚Ťi au plecat, au r─âmas acei care n-au capacitateÔÇŽÔÇŁ

Europa Liber─â: Dvs. v─â g├óndi╚Ťi la viitorul Moldovei?

TVR Moldova | Exclusiv de la Kiev. Iulian Chifu: da┼úi-ne argumente ca s─â v─â putem ajuta c├ónd Rom├ónia va prelua pre┼čedin┼úia Consiliului Uniunii Europene

Din ianuarie Rom├ónia preia pre┼čedin┼úia rotativ─â a Consiliului Uniunii Europene, iar pentru a beneficia de o sus┼úinere din partea ei este necesar ca Republica Moldova s─â ofere c├ót mai multe argumente c─â are nevoie ┼či vrea. Aceasta este declara┼úia lui Iulian Chifu, analist de politic─â extern─â rom├ón, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, prezent la cea de a doua reuniune Republica Moldova – Ucraina ÔÇô Georgia care are loc la Kiev, ├«n exclusivitate pentru TVR MOLDOVA. Mai multe declara┼úii le pute┼úi viziona ├«n interviul integral.

TVR MOLDOVA – A fost prima reuniune pe 2 martie la Chi┼čin─âu, acum este a doua reuniune la Kiev, ce ar trebui s─â urmeze ├«n rela┼úiile trilaterale, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, ca s─â evolu─âm de la conferin┼úe ┼či discursuri spre anumi┼úi ipa┼či concre┼úi pe care UE ├«i a┼čteapt─â de la cele trei capitale?

I. Chifu – Avem deja un pas important care se consum─â aici la Kiev, este vorba despre semnarea acelei formule de adunare interparlamentar─â a celor trei state, care au acordul de asociere cu UE ┼či care sunt cele mai avansate ├«n domeniul reformelor pentru c─â mai exist─â alte trei ┼ú─âri ├«n Parteneriatul Estic care intr─â ├«n discu┼úii. Evident c─â este important ca cele trei state s─â ├«nceap─â s─â dezvolte proiecte comune dincolo de aceast─â reuniune care este important─â. De asemenea trebuie s─â implice ├«n mod automat statele baltice Polonia ┼či Rom├ónia adic─â statele din flancul etic, ele pot ├«ncerca cooper─âri fie ├«n formatul B9 fie ├«n formatul Polonia – Rom├ónia ┼či statele Baltice direct.

Tocmai pentru a marca faptul c─â acesta este drumul spre UE, spre occident ┼či de a ob┼úine ┼či sprijinul statelor vecine ├«n aceast─â direc┼úie. Va exista o descindere la Washington la sf├ór┼čitul lunii iunie a acelor trei ┼čefi de Parlamente ├«mpreun─â ┼či cu sus┼úinerea celor trei state baltice, tocmai pentru a atrage aten┼úia asupra problematicii din regiunii.

TVR MOLDOVA – Care va fi reac┼úia Moscovei dup─â aceste evenimente care se consum─â av├ónd ├«n vedere c─â ├«n 2019 este un an electoral at├ót pentru Republica Moldova c├ót ┼či pentru Ucraina?

I. Chifu – Federa┼úia Rus─â are reac┼úii ├«ntotdeauna pentru orice timp de sesizare, dar lucrurile nu trebuie s─â fie privite ├«ntr-o form─â descurajant─â. Important este afirmarea suveranit─â┼úii a integrit─â┼úii teritoriale ┼či a independen┼úei celor trei state care se afirm─â inclusiv prin adoptarea unor ob┼úinui de securitate de prosperitate. Dar mai ales ceea ce va fi crucial, va fi votul ┼či orientarea strategic─â a Republicii Moldova, ├«n al doilea r├ónd men┼úinerea orient─ârii ├«n privin┼úa Ucrainei. Acolo unde s─â zicem c─â avem emo┼úii mai pu┼úine. Pentru c─â men┼úinerea acelui r─âzboi, anexarea Crimeei ┼či agresiunea militar─â rus─â din estul Ucrainei a creat din Rusia un du┼čman ┼či indiferent de cine va veni la conducerea statului ucrainean posibilitatea unei reorient─âri este nul─â pentru c─â popula┼úia ├«n sine este pornit─â pe linie proeuropean─â.

TVR MOLDOVA –
A┼úi pomenit de Rom├ónia ├«n aceast─â ecua┼úiei de cooperare regional─â, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, ├«n 2019 la 1 ianuarie Rom├ónia preia pre┼čedin┼úia Consiliului Uniunii Europene, ce crede┼úi c─â ar trebui s─â fac─â cele trei state pe deoparte ┼či care ar trebui s─â fie agenda Bucure┼čtiului ├«n aceast─â pre┼čedin┼úie, pentru c─â ├«n primul r├ónd sunt dou─â ┼ú─âri de frontier─â cu Rom├ónia?

RadioChisinau.md | R. Moldova export─â cele mai multe produse ├«n Rom├ónia ÔÇô de trei ori mai mult dec├ót ├«n Rusia

Republica Moldova a exportat, ├«n primele patru luni ale anului curent, m─ârfuri ├«n valoare de peste 878 de milioane de dolari, cu 28,7% mai mult dec├ót ├«n lunile ianuarie-aprilie din 2017, arat─â datele Biroului Na╚Ťional de Statistic─â din Republica Moldova, transmite Romanian Global News.

├Än statele Uniunii Europene au fost v├óndute m─ârfuri de 595 de milioane de dolari sau 67,8% din totalul celor exportate, pe c├ónd ├«n ╚Ť─ârile CSI au ajuns doar 16,3% din produsele autohtone.

╚Üara care cump─âr─â cele mai multe m─ârfuri de peste Prut r─âm├óne Rom├ónia, unde am v├óndut de peste 220,7 milioane de dolari ├«n primele patru luni ale anului curent sau de trei ori mai mult dec├ót ├«n Federa╚Ťia Rus─â – 74,3 milioane de dolari.

Cele cinci ╚Ť─âri ├«n care R. Moldova a exportat cel mai mult ├«n perioada ianuarie-aprilie 2018:

– Rom├ónia – 220 728 de milioane de dolari;
– Italia – 103 927 de milioane de dolari;
– Germania – 77 518 milioane de dolari;
– Rusia – 74 357 de milioane de dolari;
– Turcia – 38 052 de milioane de dolari.

Adevarul.ro | R─âzvan Voncu : M-am ├«n┼čelat, recunosc: micul grup de oligarhi refugia┼úi ├«n Germania de represaliile lui Plahotniuc s-a dovedit mai tare dec├ót Plahotniuc

├Än consecin┼ú─â, Andrei N─âstase (cel sus┼úinut de ÔÇ×refugia┼úiiÔÇť din Germania, care fac leg─âtura ├«ntre UCD-UCS ┼či partidul Maiei Sandu) a c├ó┼čtigat turul al II-lea al alegerilor pentru Prim─âria Chi┼čin─âului.

Nu e grav s─â recuno┼čti c─â ai gre┼čit. E grav s─â persi┼čti ├«n gre┼čeal─â. Sau, recunosc├ónd c─â ai gre┼čit, s─â sari p├órleazul, afirm├ónd deodat─â contrariul celor afirmate mai devreme. Victoria lui Andrei N─âstase, real─â, e o victorie mic─â, ├«n primul r├ónd pentru cei care ar fi trebuit s─â fac─â obiectul principal al dezbaterii electorale: locuitorii Chi┼čin─âului. Un ora┼č extrem de prost administrat, cu grave probleme structurale, care ar fi avut nevoie de un edil competent, cu o larg─â viziune administrativ─â. Cei care l-au v─âzut ├«n public pe noul ales ┼čtiu c─â nu e deloc persoana potrivit─â pentru a conduce, fie ┼či numai un an ┼či ceva, un ora┼č at├ót de mare ┼či cu at├ót de multe probleme. Dimpotriv─â: e un om primitiv, cu idei pu┼úine (dar fixe) ┼či cu un discurs precar din punct de vedere al standardelor democratice. Nici vorb─â de viziune de dezvoltare, nici strop de experien┼ú─â ├«n administra┼úia citadin─â.
M─â tem c─â nici nu e capabil s─â identifice problemele structurale ale Chi┼čin─âului, care nu rezult─â numai din proasta gestiune Chirtoac─â. Ora┼čul a fost tragic deformat, spre a exprima o anumit─â viziune ideologic─â, ├«nc─â din perioada lui Karl Schimdt. Ca s─â nu mai vorbim de epoca sovietic─â, ├«n care fiecare schimbare de „linie a partidului” (de la rusificarea total─â din anii ’50, prin „moldovenismul” din anii ’70, p├ón─â la perestroika gorbaciovist─â) ┼či-a pus amprenta nefast─â asupra ┼úesutului edilitar al urbei de pe B├óc. Problemele – ├«ncep├ónd cu infrastructura stradal─â insuficient─â ┼či termin├ónd cu haosul structural al cartierelor – s-au acumulat ┼či, pe fondul aglomer─ârii popula┼úiei ├«n principalul ora┼č al „republicii”, au devenit cronice. Necesit├ónd, cu alte cuvinte, o real─â viziune urbanistic─â, fonduri considerabile ┼či capacit─â┼úi administrative.
Nici Ion Ceban nu le avea, chiar deloc, dar la Andrei N─âstase absen┼úa lor e agravat─â de primitivism ┼či de caren┼úele de comunicare inter-personal─â. Cei care cred c─â victoria sa este ┼či victoria valorilor europene ori se ├«mbat─â cu ap─â chioar─â, ori n-au habar cum arat─â ┼či cum vorbe┼čte un european. Nici din punct de vedere politic, victoria lui N─âstase nu face lumin─â, ├«n perspectiva alegerilor generale ┼či preziden┼úiale viitoare. Este cea mai str├óns─â victorie ob┼úinut─â vreodat─â de partidele care se declar─â pro-europene ├«n Capital─â. Dac─â Ion Ceban a luat 47,5% ├«n Chi┼čin─âu, „sociali┼čtii” ┼či Dodon ponesc favori┼úi ai celor dou─â scrutinuri care bat la u┼č─â. ┼×i care sunt mult mai importante dec├ót acesta.
├Än nordul rusificat, ├«n G─âg─âuzia la fel de rusificat─â, ┼čansele „pro-europenilor” par minime, ├«n pofida lipsei oric─ârui rezultat al pre┼čedin┼úiei lui Dodon. Iar dac─â, a┼ča cum s-a ├«nt├ómplat la precedentele alegeri, vor fi mobiliza┼úi ┼či transnistrenii, victoria lui N─âstase se va dovedi una, din perspectiva parlamentarelor ┼či preziden┼úialelor, ├á la Pyrus. Iar elita politic─â de la Chi┼čin─âu va converti victoria lui N─âstase ├«ntr-un alt capitol al „pendul─ârii”, ├«ntr-o zon─â gri, ├«ntre Bruxelles ┼či Moscova. Nici ├«ntr-o parte, nici ├«n cealalt─â.

Stiri din Transnistria

Deschide.md | Iulian CHIFU // Ușor cu pianul pe scări, că nu e balalaică sau pe cine spijină România în R. Moldova

Procesul de maturizare al unei forma╚Ťiuni politice ╚Öi a unui om politic trece prin cel pu╚Ťin trei etape obligatorii.

Maturizarea partidelor ╚Öi personalit─â╚Ťilor politice

Prima e cea de la formarea unei organiza╚Ťii politice, manifesta╚Ťii publice ╚Öi organizarea de ac╚Ťiuni care presupun sus╚Ťinere public─â ╚Öi participarea unui num─âr mare de oameni. Este prima etap─â a devenirii unui om politic. Dac─â nu po╚Ťi coordona asemenea organiz─âri ╚Öi ac╚Ťiuni, e pu╚Ťin probabil s─â po╚Ťi aspira vreodat─â la de╚Ťinerea puterii ├«ntr-un stat.

A doua etap─â este cea a organiz─ârii particip─ârii unui partid sau a candida╚Ťilor unui partid la alegeri. Gestiunea alegerilor ╚Öi administrarea lor e un alt punct relevant, care se soldeaz─â ╚Öi cu ob╚Ťinerea unor func╚Ťii ├«n administra╚Ťia public─â local─â. Cele petrecute duminic─â consacr─â, astfel Opozi╚Ťia din strad─â ├«n dep─â╚Öirea unei etape ╚Öi nevoia asum─ârii responsabilit─â╚Ťilor de administrare aferente pozi╚Ťiilor ob╚Ťinute ├«n alegeri, respectiv cea pentru Prim─âria Chi╚Öin─âu. Ciclul a ├«nceput pentru PPDA-PAS-PLDM odat─â cu alegerile preziden╚Ťiale ├«n care Maia Sandu s-a clasat pe locul doi, cu un scor merituos, care merita consolidat ╚Öi valorificat chiar de atunci.

A treia etap─â este cea a accesului la Guvernarea ╚Ť─ârii, ╚Öi la responsabilit─â╚Ťile de nivel statal, inclusiv a celor ce ╚Ťin de reprezentarea ╚Ť─ârii ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťionale. Alegerile din Republica Moldova, de la sf├ór╚Öit de noiembrie-├«nceput de decembrie, vor consemna, sper eu, accesul la putere al actualei Opozi╚Ťii care deja nu mai e din strad─â – ├«n sensul lipsei reprezent─ârii relevante ├«n Parlament – ci de la Prim─âria Capitalei. ├Äntr-o formul─â de alian╚Ť─â sau coali╚Ťie pro-european─â, pro-rom├óneasc─â ╚Öi unionist─â ar putea s─â accead─â la Guvernare, ba chiar ca partidul cel mai important, deci capabil s─â dea premierul ╚Öi s─â-╚Öi asume responsabilit─â╚Ťi na╚Ťionale.

„…u╚Öor cu pianul pe sc─âri! Responsabilitatea guvern─ârii ╚Öi a rela╚Ťiilor externe vine ╚Öi cu cunoa╚Öterea ╚Öi respectul pentru parteneri, cunoa╚Öterea activit─â╚Ťii ╚Öi respectul pentru personalit─â╚Ťile care au servit un stat, al t─âu sau cel partener, ╚Öi cu bunul sim╚Ť caracteristic ├«ncep─âtorului, aflat la primii pa╚Öi, fa╚Ť─â de cei care au parcurs de c├óteva ori maratonul. ╚śi la nivelul celor din jur, schimb─ârile sunt necesare, pentru a putea aspira la trecerea prin maturizare la urm─âtorul nivel. Cu actualul anturaj plin de yesmani, f─âr─â critici ╚Öi f─âr─â cunosc─âtori din interior ai activit─â╚Ťii politice la nivelul la care aspiri, drumul spre un infantilism limitat de genunchiul broa╚Ötei e garantat!…”

Moldpres.md : La Chișinău va fi deschis un muzeu de istorie a evreilor din Republica Moldova

Chi┼čin─âu, 8 iun. /MOLDPRES/. Un muzeu de istorie a evreilor din Republica Moldova va fi deschis ├«n capital─â. Acesta urmeaz─â a fi ├«nfiin╚Ťat ├«n actualul sediu al Bibliotecii evreie╚Öti ÔÇ×I╚Ťic MangerÔÇŁ, informeaz─â MOLDPRES.

O declara╚Ťie ├«n acest sens a f─âcut ast─âzi ministrul Educa╚Ťiei, Culturii ╚Öi Cercet─ârii, Monica Babuc, ├«n cadrul unui briefing de pres─â referitor la progresul implement─ârii planului de ac╚Ťiuni al Republicii Moldova ├«n domeniul educa╚Ťiei ╚Öi comemor─ârii Holocaustului, sus╚Ťinut ├«mpreun─â cu rabinul Andrew Baker, reprezentantul personal al pre╚Öedintelui ├«n exerci╚Ťiu al Organiza╚Ťiei pentru Securitate ╚Öi Cooperare ├«n Europa (OSCE) privind combaterea antisemitismului.

Potrivit oficialului moldovean, obiectivul cre─ârii acestei institu╚Ťii muzeale este de a eviden╚Ťia aportul comunit─â╚Ťii evreie╚Öti la dezvoltarea societ─â╚Ťii noastre la diferite etape istorice, de a cunoa╚Öte ╚Öi de a promova personalit─â╚Ťile de etnie evreiasc─â, precum ╚Öi de a p─âstra memoria Holocaustului, prin intermediul expozi╚Ťiilor tematice ale muzeului.

Ministrul Monica Babuc a trecut ├«n revist─â cele mai relevante activit─â╚Ťi pe care ministerul le organizeaz─â ├«n parteneriat cu comunitatea evreiasc─â din Republica Moldova ╚Öi anume: comemorarea ├«n fiecare an, pe data de 27 ianuarie, a victimelor Holocaustului, invitarea arti╚Ötilor evrei la evenimentele organizate de c─âtre minister, desf─â╚Öurarea expozi╚Ťiei-concurs de arte vizuale ÔÇŁCulorile unui genocidÔÇŁ ├«n incinta Colegiului de Arte Plastice ÔÇŁAlexandru Pl─âm─âdeal─âÔÇŁ ╚Ö.a.

Totodat─â, au fost abordate ╚Öi alte subiecte privind conservarea ╚Öi protejarea monumentelor dedicate victimelor Holocaustului, ├«ntre╚Ťinerea cimitirelor evreie╚Öti, revizuirea documentelor cucrriculare ├«n vederea dezvolt─ârii politicilor educa╚Ťionale privind studierea Holocaustului etc. ├Än context, ministrul Monica Babuc a men╚Ťionat c─â ├«n ╚Öcoli va fi introdus un curs de studiere a Holocaustului, fapt pentru care a fost organizat un seminar, ├«n cadrul c─âruia au fost instrui╚Ťi 200 de profesori de istorie.

La r├óndul s─âu, rabinul Andrew Baker, reprezentantul personal al pre╚Öedintelui ├«n exerci╚Ťiu al OSCE ╚Öi-a exprimat recuno╚Ötin╚Ťa ╚Öi satisfac╚Ťia privind implementarea planului de ac╚Ťiuni organizat de minister, ╚Öi, ├«n mod special, de inten╚Ťia de deschide la Chi╚Öin─âu un muzeu de istorie a evreilor din Moldova.

Solicitat de MOLDPRES, rabinul Andrew Baker, a afirmat c─â asemenea institu╚Ťii muzeale exist─â la Bucure╚Öti, Moscova, Budapesta, Paris, Londra, Vilnius, Riga ╚Öi ├«n alte capitale din lume.

Reprezentantul Personal al Pre╚Öedintelui ├«n exerci╚Ťiu al OSCE pentru combaterea antisemitismului, rabinul Andrew Baker, viziteaz─â R. Moldova ├«n perioada 7-9 iunie.

(Reporter N. Roibu, editor L. Alcaz─â)

Ascult─â Europa Liber─â | Artiom Filipenko: ÔÇ×Ucraina este nevoit─â s─â ╚Ťin─â for╚Ťe militare suplimentare pe segmentul transnistrean al frontiereiÔÇŁ

Un expert de la Odesa despre conflictul transnistrean și scenariile rusești pentru Ucraina

Transnistria ca amenin╚Ťare direct─â ╚Öi indirect─â pentru Ucraina, dar ╚Öi ca un scenariu posibil de solu╚Ťionare care ar putea fi impus Kievului ├«n cazul Donbasului ╚Öi Crimeii ÔÇô a╚Öa vede contextul regional expertul ucrainean Artiom Filipenko, directorul Agen╚Ťiei informa╚Ťionale ÔÇ×KontextÔÇŁ din Odesa. Acesta a participat la Chi┼čin─âu la o conferin╚Ť─â dedicat─â principalelor amenin╚Ť─âri de securitate comune pentru Republica Moldova ╚Öi Ucraina, organizat─â de IDIS Viitorul.

Europa Liber─â: A╚Ťi vorbit, ├«n cadrul conferin╚Ťei de la Chi┼čin─âu c─â Transnistria prezint─â amenin╚Ť─âri hibride ╚Öi pentru Ucraina. Ce fel de amenin╚Ť─âri vede╚Ťi?

Artiom Filipenko: ÔÇ×Aici sunt c├óteva momente cheie. Eu a╚Ö ├«mp─âr╚Ťi amenin╚Ť─ârile ├«n dou─â tipuri ÔÇô directe ╚Öi indirecte. Amenin╚Ť─ârile directe ╚Ťin de prezen╚Ťa contingentului militar rus pe teritoriul Transnistriei. Iar potrivit noii doctrine militare a Ucrainei, prezen╚Ťa contingentului militar pe teritoriul Transnistriei, situa╚Ťie care poate destabiliza situa╚Ťia ├«n regiunile din sud, este recunoscut─â la noi drept una dintre amenin╚Ť─ârile militare de actualitate.

├Än afar─â de contingentul militar rus mai sunt ╚Öi a╚Öa-numitele for╚Ťe armate ale republicii nerecunoscute transnistrene. Mai este ╚Öi activitatea de spionaj pe care o desf─â╚Öoar─â Federa┼úia Rus─â ├«mpotriva Ucrainei, dar ╚Öi depozitele de muni╚Ťii care se afl─â ├«n Colbasna. Acestea sunt periculoase nu doar din punctul de vedere al pericolului militar, dar ╚Öi din perspectiva unei explozii accidentale. ├Än caz de explozie, vor avea de suferit nu doar satele transnistrene, dar ╚Öi localit─â╚Ťile din Ucraina.

Dac─â e s─â vorbim despre amenin╚Ť─ârile indirecte, putem aminti faptul c─â, av├ónd ├«n vedere prezen╚Ťa contingentului militar rus, chiar dac─â nu foarte numeros ├«n Transnistria, Ucraina este nevoit─â s─â ╚Ťin─â for╚Ťe militare suplimentare pe segmentul transnistrean al frontierei ╚Öi, ├«n general, ├«n regiunea Odesa, for╚Ťe care ar fi fost mai utile, de exemplu, ├«n Donbas sau la hotarul cu Crimeea.

mai mult la : www.europalibera.org

Deschide.md | Petru BOGATU // Andrei Năstase lovește în România și pregătește întovărășirea cu Renato Usatîi

Dac─â cineva mai dorea s─â aib─â o dovad─â ├«n plus c─â Partidul Platforma DA nu-i nici rom├ónesc, nici proeuropean, fiind doar anti-Plahotniuc ÔÇô acum o are. N-a trecut nicio zi de la victoria sa ├«n alegeri, c─â Andrei N─âstase ╚Öi-a amintit public de du╚Ömanul s─âu de moarte. Dar de data asta numai ca pretext pentru a ataca furios Rom├ónia.

Ca la comand─â

Liderul PPDA s-a luat de Guvernul de la Bucure╚Öti, ├«nfier├óndu-l pentru asisten╚Ťa economic─â oferit─â Republicii Moldova. ├Än opinia sa, sprijinul rom├ónesc n-a f─âcut altceva dec├ót s─â dea ap─â la moar─â lui Plahotniuc.

N-a trebuit s─â a╚Ötept─âm mult ca s─â ne convingem c─â acest atac n-a fost nici ├«nt├ómpl─âtor, nici impulsiv, nici izolat. Ca la comand─â, au ie╚Öit la ramp─â c├ó╚Ťiva cunoscu╚Ťi propagandi╚Öti ╚Öi lobby-i╚Öti ai partidei ╚Üopilor.
Armand Goșu și fostul deputat comunist, pro-rus, Iurie Muntean

Armand Goșu și fostul deputat comunist, pro-rus, Iurie Muntean

Armand Go╚Öu, un notoriu antiunionist disperat, care acum trei ani min╚Ťea cu neru╚Öinare c─â unirea Basarabiei ar aduce ├«n Rom├ónia mai mult de un milion de ru╚Öi, a lovit vehement, pe o re╚Ťea social─â, institu╚Ťiile statului rom├ón. Potrivit lui, toate acestea, de la MAI ╚Öi administra╚Ťia preziden╚Ťial─â la SRI ╚Öi SIE, ar fi ÔÇ×jucat pe m├óna lui PlahotniucÔÇŁ.

Ce-i drept, speriat, pesemne, de propriile scorniri aiuritoare, a ╚Öters grabnic propria postare. Prea t├órziu ├«ns─â. Afirma╚Ťiile sale de╚Öucheate fuseser─â deja difuzate de Jurnal.md, nimeni altul dec├ót organul de pres─â al Partidei ╚Üopilor. De bun─â seam─â, ce scrii cu peni╚Ťa (chiar ╚Öi cu cea electronic─â) nu tai c─â b─ârdi╚Ťa.

Lui Armand Go╚Öu ├«i ╚Ťine isonul un alt personaj controversat care acum un deceniu a scandalizat ├«ntreaga suflare rom├óneasc─â din Basarabia. Este vorba de Pavel Lucescu, consultantul electoral al lui Andrei N─âstase. Acum zece ani, acesta a fost strategul unui grup r─âu famat de la Ia╚Öi numit Partidul Moldovenilor care a cochetat cu moldoveni╚Ötii comunistului Voronin. Forma╚Ťiunea cu pricina a disp─ârut, nu ├«ns─â ╚Öi cauza ei. Prin 2012, nucleul dur al acesteia i-a manevrat din spate pe r─âzvr─âti╚Ťii din Punge╚Öti ├«n lupta cu gazele de ╚Öist. Protestul ├«mpotriva companiei Chevron a fost o ac╚Ťiune antiamerican─â ╚Öi antirom├óneasc─â instigat─â ╚Öi finan╚Ťat─â din umbr─â de SVR, serviciul de spionaj extern al Rusiei.

Dar s─â revenim la oile noastre. Acest Pavel Lucescu a recidivat ├«ntr-un recent interviu pentru Newsweek Rom├ónia. Dup─â ce a acuzat serviciile secrete ale Rom├óniei ╚Öi pe pre╚Öedintele Iohannis c─â l-ar ap─âr─â pe Plahotniuc, el a negat caracterul geopolitic al votului din Chi╚Öin─âu, sus╚Ťin├ónd cum c─â ├«n Republica Moldova s-ar bate nu proru╚Öii cu proeuropenii, ci adep╚Ťii oligarhiei cu adversarii ei.

Aceste afirma╚Ťii sunt ├«n egal─â m─âsur─â ╚Öi mincinoase, ╚Öi jignitoare pentru majoritatea rom├óneasc─â a electoratului care, ├«n lipsa unor candida╚Ťi unioni╚Öti ╚Öi pro-occidentali credibili ╚Öi refuz├ónd s─â participe la o reglare de conturi ├«ntre actualii ╚Öi fo╚Ötii oligarhi, a boicotat ├«n mare parte primul tur de scrutin. Aleg─âtorii s-au mobilizat ├«ns─â, ca ├«ntotdeauna, ├«n turul de balotaj pentru a nu permite sociali╚Ötilor s─â pun─â st─âp├ónire pe capital─â. ├Än Chi╚Öin─âu votul a fost ╚Öi r─âm├óne geopolitic at├óta timp c├ót grup─ârile st├óngiste se dau de ceasul mor╚Ťii s─â readuc─â Republica Moldova pe orbita Kremlinului.