Deschide.md: Silvia Radu ├«╚Öi d─â demisia din func╚Ťia Primar Interimar al Municipiului Chi╚Öin─âu

Silvia Radu ├«╚Öi d─â demisia din func╚Ťia Primar Interimar al Municipiului Chi╚Öin─âu, dup─â cum rezult─â dintr-o not─â publicat─â pe Facebook. ÔÇ×Vreau s─â mul╚Ťumesc cet─â╚Ťenilor Chi╚Öin─âului care s-au prezentat la vot, s─â le mai mult | more ┬╗

Cum arată și ce lungime au buletinele de vot pentru alegerile de mâine. În afara de Chisinau si Balti, maine inca 5 localitati isi vor alege primarul

Buletinele de vot din Capital─â sunt cele mai lungi ╚Öi m─âsoar─â 32 de centimetri. Acestea sunt at├ót ├«n limba rom├ón─â, c├ót ╚Öi ├«n rus─â ╚Öi con╚Ťin numele celor 11 candida╚Ťi care vor mai mult | more ┬╗

10TV.md / Sute de ma┼čini spre Bucure┼čti! Moldova cere infrastructur─â care s─â o scoat─â din izolare

Sute de ma┼čini de mare tonaj, dar ┼či autoturisme au plecat ├«n convoi dinspre Moldova spre Bucure┼čti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor dou─â mari proiecte de autostrad─â pentru Moldova: mai mult | more ┬╗

NewsMaker.md : ÔÇ×Ce ├«nseamn─â Plahotniuc ÔÇô cel mai ├«ngrozitor din secretele Europei de EstÔÇŁ. Cum un articol din presa american─â a devenit scandal ├«n Moldova

Articolul despre activitatea ambasadorului SUA ├«n Germania Richard Grenell, care a fost postat pe site-ul publica╚Ťiei americane ÔÇ×ObserverÔÇŁ, a provocat mult─â zarv─â ├«n Moldova. O jum─âtate din textul intitulat ÔÇ×De ce ambasadorul mai mult | more ┬╗

10TV.md : Chi╚Öin─âul semneaz─â pentru Unire! George Simion: Vota╚Ťi candidatul unioni╚Ötilor la alegeri

╚śi ├«n Republica Moldova vor fi colectate semn─âturi pentru modificarea Constitu╚Ťiei Rom├óniei, care s─â cuprind─â o referire explicit─â la unirea cu Republica Moldova. Campania┬á demarat─â de cele peste 130 de asocia╚Ťii ╚Öi mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Razvan Voncu : Mul┼úumim invadatorilor, c─â ne-au invadat cu bl├ónde┼úe…

ÔÇ×Trupele ruse din Transnistria reprezint─â tocmai promisiunea de noi v─ârs─âri de s├ónge, ├«n viitorÔÇť Pre┼čedintele-plagiator Igor Dodon a mul┼úumit, recent, trupelor ruse din Transnistria, pentru ÔÇ×contribu┼úia lor la evitarea v─ârs─ârii de s├óngeÔÇŁ. mai mult | more ┬╗

The Guardian : Moldova PM rules out reunification with Romania. Pavel Filip opposed to tie-up with neighbour despite growing calls for countries to unite

MoldovaÔÇÖs government has ruled out reunification with Romania despite a surge in demands for the two countries to unite. The prime minister, Pavel Filip, said MoldovaÔÇÖs place was as a sovereign state, mai mult | more ┬╗

10TV.md : Comisia European─â spune ADIO limbii ÔÇ×moldovene╚ÖtiÔÇŁ! ├Än Moldova limba de stat este rom├óna

Un europarlamentar rom├ón, Andi Cristea, a cerut Pre╚Öedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene╚Öti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec╚Ťiunea dedicat─â Consult─ârii privind Viitorul Europei. Cristea a adresat mai mult | more ┬╗

Newsweek Romania : Pionii lui Putin. Masoneria KGB trece Prutul

Interesele spionilor ru╚Öi s-au intersectat cu afacerile masonilor ╚Öefi din Rom├ónia ╚Öi Moldova, la care au aderat ╚Öi ofi╚Ťeri din r├óndul serviciilor secrete rom├óne╚Öti. Anatol Coman ╚Öi Boris Golovin au f─âcut parte mai mult | more ┬╗

Cuvintul.md : Tirajul de vineri al ziarului regional ÔÇŁCuv├óntulÔÇŁ din Rezina a fost sechestrat joi de c─âtre Poli╚Ťie. Prim-ministrul Pavel Filip a cerut conducerii Ministerului Afacerilor Interne s─â declan╚Öeze de urgen╚Ť─â o anchet─â

anticoruptie.md Tirajul de vineri al ziarului regional ÔÇŁCuv├óntulÔÇŁ din Rezina a fost sechestrat joi de c─âtre Poli╚Ťia din Rezina. Un angajat al tipografiei transporta cu automobilul propriu tirajul ziarului, 3800 de exemplare, mai mult | more ┬╗

Sergiu Burlacu, candidatul PUN la primaria din B─âl╚Ťi, a fost la Crucifix „Am comemorat victimile celui de-al doilea r─âzboi mondial ├«n zona B─âl┼úiului”

Cel de-al doilea r─âzboi mondial a l─âsat o amprent─â dureroas─â asupra ├«ntregii Europe, condamn─âm regimurile hitlerist ┼či stalinist, ├«n mod egal. Dou─â regimuri la fel de criminale ╚Öi inumane. ├Än aceast─â zi, mai mult | more ┬╗

Codreanu vs. Munteanu. Bătălia pentru Primăria Municipiului Chișinău, continuă

┬áB─ât─âlia pentru Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu, continu─â. Puterea de dreapta mai este ├«nc─â ├«n c─âutarea candidatului unic la alegerile locale din luna mai, iar una dintre solu╚Ťii este ca Valeriu Munteanu, candidatul Partidului mai mult | more ┬╗

B1.ro | Interviu cu Constantin Codreanu, candidat la Primăria Chișinăului: Visul lui Dodon este să îngenuncheze Capitala, cel mai important bastion al unionismului. Jocul socialiștilor este ca o matrioșka rusească

Constantin Codreanu, candidatul Partidului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale la Prim─âria Chi╚Öin─âului, afirm─â c─â scrutinul la care particip─â este unul decisiv, pentru c─â, sus╚Ťine el, prim─âria Capitalei Republicii Moldova ÔÇŁnu poate ajunge pe m├óna sociali╚Ötilor mai mult | more ┬╗

Adevarul.md : VIDEO Vlad Ţurcanu, fostul consilier al lui Nicolae Timofti, se alătură echipei lui Constantin Codreanu

ÔÇ×Este un om pe care l-am pre┼úuit ├«ntotdeaunaÔÇŁ, a┼ča l-a descris candidatul PUN la func┼úia de primar de Chi┼čin─âu, Constantin Codreanu, pe noul s─âu consilier, Vlad ┼óurcanu, cel care ├«n perioada anilor mai mult | more ┬╗

10TV.md : ÔÇ×P─âcateleÔÇŁ Silviei Radu de la Fenosa. Raportul secret al ANRE care o face vulnerabil─â

ÔÇťCheltuieli suplimentare ╚Öi ineficiente ├«n sume considerabileÔÇŁ ╚Öi ÔÇťnerespectarea pricipiului eficien╚Ťei maxime la costuri minimeÔÇŁ. Sunt doar c├óteva din concluziile unui raport ANRE efectuat ├«n 2013 legat de activitatea din perioada anilor mai mult | more ┬╗

Radio Europa Libera : Genera╚Ťia Emigra╚Ťiei, Diaspora t├ón─âr─â a Moldovei

Republica Moldova este o ╚Ťar─â t├ón─âr─â, dar cu tot mai pu╚Ťini tineri. 16 la sut─â dintre cet─â╚Ťenii cu v├órsta cuprins─â ├«ntre 15 ╚Öi 29 de ani sunt pleca╚Ťi la munc─â peste hotare, mai mult | more ┬╗

10TV.md : Veste bună pentru chișinăuieni. Autobuze noi, venite din București. Cum arată acestea

Reprezentan╚Ťi ai Prim─âriei Chi╚Öin─âu au mers la Bucure╚Öti s─â preia autobuzele┬ádonate de primarul Municipiului Bucure╚Öti, Gabriela Firea, Chi╚Öin─âului. Potrivit autorit─â╚Ťilor municipale, autobuzele sunt utilizate, dar se afl─â ├«ntr-o stare bun─â. Unit─â╚Ťile de mai mult | more ┬╗

Deschide.md : Nantoi despre protocolul numerelor neutre pentru transnistreni: Cine nu i-a f***t pe moldoveni?!

La R├óbni┼úa ┼či Tiraspol vor fi create oficii de ├«nregistrare a autovehiculelor transnistrene ├«n virtutea mecanismului de participare a mijloacelor de transport din zon─â la traficul rutier interna┼úional, potrivit analistului Oazu Nantoi, mai mult | more ┬╗

POLITICA CU NATALIA MORARI / Constantin Codreanu, candidatul PUN la functia de primar al Chi┼čin─âului

´╗┐ Articole similare:10tv.md | Declara╚Ťie: Victoria lui Constantin Codreanu ÔÇô primul pas spre unirea cu Rom├óniaRadio Europa Libera | Igor Volni┼úchi: Locuitorii din B─âl┼úi ╚Öi din Chi╚Öin─âu nu ar trebui s─â mizeze mai mult | more ┬╗

10TV.md : Codreanu face dezvăluiri! Află motivul pentru care a candidat la Primăria Chișinău

Constantin Codreanu, candidat la Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu: Am intrat ├«n lupt─â pentru a asigura o victorie a unioni╚Ötilor ├«n fa╚Ťa sociali╚Ötilor. Regret c─â Maia Sandu nu a candidat, ea nu a ├«n╚Ťeles mai mult | more ┬╗

10TV.md | Mocanu: Năstase e MARGINAL. Vezi cine are șanse să ajungă în turul al II-lea

A╚Öa cum ne-a obi╚Önuit, Sergiu Mocanu a t─âiat ├«n st├ónga ╚Öi ├«n dreapta la emisiunea sfatul ╚Ü─ârii de pe 10TV. Nici un candidat nu a sc─âpat de obiec╚Ťiile t─âioase ale Pre╚Öedintelui mi╚Öc─ârii mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : În 2018-2021, Elveţia va investi circa 40 de milioane euro în Republica Moldova

Eleve┼úienii investesc ├«n s─ân─âtatea, ├«nv─â┼ú─âm├óntul voca┼úional, guvernarea local─â ┼či dezvoltarea economic─â din Republica Moldova. Sunt domeniile-cheie pentru care vor fi alocate circa 40 de milioane de euro. Finan┼úarea are loc ├«n cadrul mai mult | more ┬╗

 

Daily Archives: 28 martie 2018

10TV.md | VIDEO // 100 de cet─â╚Ťenii rom├óne╚Öti ├«n ceas Centenar au fost acordate pentru 100 de basarabeni

100 de cet─â┼úeni moldoveni au devenit rom├óni cu acte ├«n regul─â azi, la 100 de ani de c├ónd s-a semnat unirea Basarabiei cu patria mam─â. Evenimentul a avut loc ├«n capitala ╚Ť─ârii, la sediul Autorit─â╚Ťii Na╚Ťionale pentru Cet─â╚Ťenie, ├«n prezen╚Ťa oficialilor din Parlamentul de la Bucure╚Öti. Momentul a fost transmis ├«n direct pe re┼úelele de socializare.

Evenimentul a debutat cu intonarea imnului Rom├óniei, care a fost c├óntat de to╚Ťi basarabenii prezen╚Ťi. R├ónd pe r├ónd, cei prezen╚Ťi la eveniment au jurat credin╚Ť─â statului rom├ón, s─â respecte Constitu╚Ťia ╚Öi legile Rom├óniei ╚Öi s─â apere drepturile ╚Öi interesele na╚Ťionale.

Evenimentul s-a derulat ├«n prezen┼úa Pre╚Öedintelui Autorit─â╚Ťii Na┼úionale pentru Cet─â┼úenie, Andrei Tinu. Au mai participat Pre╚Öedintele Comisiei rom├ónilor din afara grani╚Ťelor ╚Ť─ârii, Constantin Codreanu, secretarul de stat, Veaceslav ╚śaramet, Pre╚Öedintele Platformei Unioniste Ac╚Ťiunea 2012, George Simion, academicieni, senatori ╚Öi istorici de pe cele dou─â maluri ale Prutului. ├Än ultimii 27 de ani, circa un milion de cet─â┼úeni ai Republicii Moldova au depus jur─âm├óntul de credin┼ú─â fa┼ú─â de patria mam─â, Rom├ónia.

 

┼×tefan Vlaston, Adevarul.md | Avantajele de care s-ar bucura cet─â┼úenii Republicii Moldova dup─â Unirea cu Rom├ónia

Rom├ónii sunt de acord ┼či preg─âti┼úi pentru Unirea cu Republica Moldova. Unirea nu ar pune mari probleme economice, av├ónd ├«n vedere diferen┼úa ├«ntre PIB-urile celor dou─â ┼ú─âri: 7 miliarde euro Republica Moldova ┼či 200 miliarde ├«n Rom├ónia. Problema r─âmas─â este convingerea cet─â┼úenilor de peste Prut de avantajele care rezult─â din Unirea cu Rom├ónia.
Care ar fi avantajele cetăţenilor moldoveni, după Unirea cu România?

  • Salariile ┼či pensiile lor s-ar egaliza cu cele din Rom├ónia. Astfel, de la o pensie medie de 70 euro pe lun─â, pensionarii moldoveni ar putea ajunge la 250-270 euro pe lun─â.
  • Salaria┼úii de stat din Republica Moldova ar trece ┼či ei la nivelul salariilor din Rom├ónia, triple ├«n raport cu ce primesc ei acum. Salariul mediu brut este 900 euro pe lun─â ├«n Rom├ónia.
  • Sistemele de educa┼úie ┼či s─ân─âtate din Rom├ónia sunt mai performante, ele se vor extinde automat ┼či ├«n teritoriul actualei Republici Moldova.
  • Rom├ónia fiind o ┼úar─â membr─â a UE, libera circula┼úie, accesul la pia┼úa muncii, la pie┼úele comerciale, devine o realitate pentru to┼úi viitorii cet─â┼úeni ai Rom├óniei reunite.
  • Justi┼úia din Rom├ónia, parchetele ┼či DNA, se vor extinde automat ┼či pe teritoriul Republicii Moldova de azi, astfel ├«nc├ót corup┼úia ┼či furturile din bugetele publice vor fi diminuate, infractorii de toate genurile vor fi trimi┼či mai u┼čor ├«n fa┼úa completelor de judecat─â.
  • Experien┼úa Rom├óniei ├«n lupta anticorup┼úie este dat─â acum exemplu ├«n numeroase alte ┼ú─âri.
  • Cet─â┼úenii Republicii Moldova vor avea ┼či ei acces la fondurile europene, la avantajele pe care le are Rom├ónia ca membr─â a UE. UE va contribui substan┼úial la ridicarea cu prioritate a infrastructurii din Republica Moldova.
  • Securitatea teritoriului Republicii Moldova va fi asigurat─â de NATO.
  • Agricultorii moldoveni ├«┼či vor putea valorifica produsele la pre┼úurile existente ├«n pia┼úa Rom├óniei ┼či a UE.
  • Fermierii moldoveni vor beneficia de subven┼úiile la hectar, acordate de UE.
  • Asigurarea ordinii publice, serviciile de securitate ┼či informa┼úii, mult mai performante ├«n Rom├ónia, se vor extinde ┼či ├«n actualul teritoriu al Republicii Moldova.
  • ├Än acest moment, Rom├ónia are de ┼čapte ori mai mul┼úi locuitori dec├ót Moldova ┼či un Produs Intern Brut de 30 de ori mai mare, ceea ce ├«nseamn─â un PIB pe cap de locuitor pentru moldoveni de patru ori mai mare, dup─â unificare.
  • Sistemele energetice ale Rom├óniei vor asigura ┼či energia necesar─â cet─â┼úenilor moldoveni, dup─â interconectarea celor dou─â sisteme energetice.
  • Este posibil─â, cu ajutor european, construc┼úia unei autostr─âzi Chi┼čin─âu-Ia┼či-Tg. Mure┼č, ceea ce ar ├«nsemna o leg─âtur─â facil─â cu restul Europei pentru cet─â┼úenii moldoveni.
  • Tinerii moldoveni vor putea studia ├«n ┼čcoli ┼či universit─â┼úi rom├óne┼čti ┼či europene, ┼či ├«┼či vor g─âsi mai u┼čor un loc de munc─â ├«n conformitate cu preg─âtirea ob┼úinut─â.
  • ├Än Rom├ónia ┼čomajul este redus, exist─â zeci de mii de locuri de munc─â disponibile, la care vor putea aplica ┼či cet─â┼úenii din Republica Moldova.
Poziţia României.
Rom├ónia ar cre┼čte din toate punctele de vedere. Unirea Rom├óniei cu Republica Moldova ar aduce Rom├óniei un plus de 3,7 mil. locuitori, o cre┼čtere a PIB de 7 mld. euro (4,2% din PIB-ul Rom├óniei) ┼či un plus de suprafa┼ú─â de aproape 34.000 km p─âtra┼úi. Exporturile Rom├óniei ar fi mai mari cu 3 mld. euro, la 55 mld. euro, ├«n timp ce datoria public─â ar cre┼čte cu doar 2 mld. euro, fa┼ú─â de datoria de circa 80 mld. euro pe care o avea Rom├ónia la sf├ór┼čitul anului trecut.
Suprafa┼úa agricol─â a Rom├óniei ar cre┼čte cu 1,7 milioane de hectare, adic─â un plus de 13% fa┼ú─â de suprafa┼úa agricol─â total─â a Rom├óniei de 13 mil. ha. Lungimea c─âilor ferate ar cre┼čte cu 10% (1.190 km are Republica Moldova ┼či 11.300 km Rom├ónia), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar ad─âuga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova). Astfel, Rom├ónia este acum fa┼ú─â de Republic─â Moldova ├«n situa┼úia din 1990 a Germaniei de Vest fa┼ú─â de Germania de Est.

Moldpres.md | Germania va sus┼úine localit─â┼úi din sudul ┼ú─ârii la instituirea unui management eficient al de┼čeurilor

Chi┼čin─âu, 27 mar. /MOLDPRES/. Raioanele Cimi┼člia ┼či Basarabeasca au nevoie de un management eficient al de┼čeurilor. Mai multe planuri ├«n acest sens au fost examinate recent, ├«n cadrul unor consult─âri organizate de Agen┼úia de Dezvoltare Regional─â Sud (ADR Sud) ┼či Agen┼úia de Cooperare Interna┼úional─â a Germaniei (GIZ), transmite MOLDPRES.

Potrivit Tamarei Guvir, expert GIZ ├«n domeniul managementului de┼čeurilor solide, ├«n prezent aceste dou─â raioane se confrunt─â cu ÔÇ×insuficien┼úa spa┼úiilor de depozitare, lipsa depozitelor temporare, o cooperare intermunicipal─â slab─â, informarea nesatisf─âc─âtoare a popula┼úiei privind neachitarea taxelor pentru evacuarea de┼čeurilor, insuficien┼úa de mijloace financiare ┼či lips─â de servicii competenteÔÇŁ.

ÔÇ×Pentru ├«nceput, cel mai bun lucru ar fi ca administra┼úiile publice locale din Cimi┼člia ┼či Basarabeasca s─â se asocieze pentru a gestiona ├«n comun a┼ča-zisele depozite temporare. Acest fapt ar permite mic╚Öorarea suprafe╚Ťei depozitelor de de╚Öeuri existente, inclusiv a celor stihiinice, precum ╚Öi amenajarea unor depozite corespunz─âtoare normelor sanitare ╚Öi epidemiologice. Totodat─â, va conduce ├«n mod inevitabil la regionalizarea serviciilor de salubrizare ╚Öi eficientizarea managementului de╚Öeurilor solide ├«n localit─â╚Ťile din raza raioanelor nominalizateÔÇŁ, a explicat expertul GIZ.

„Consider c─â acum este nevoie mai mult ca oric├ónd de o fortificare a cooper─ârii intercomunitare ╚Öi de o abordare participativ─â a noastr─â ├«n procesul de luare a deciziilor cu impact pentru regiune. Or, problema de╚Öeurilor este una care se reg─âse╚Öte inclusiv pe agenda de activitate a ADR Sud, ╚Ťin├ónd cont de faptul c─â asigurarea accesului la servicii ╚Öi utilit─â╚Ťi publice de calitate reprezint─â unul din obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare Regional─â Sud 2016-2020. Ne-am propus s─â dezvolt─âm, ├«n urm─âtorii ani, sisteme de management integrat al de╚Öeurilor solide ├«n regiune”, a specificat Maria Cule╚Öov, directorul ADR Sud.

Ca urmare, autorit─â┼úile celor dou─â raioane vor elabora proiecte pentru amenajarea depozitelor temporare ┼či vor c─âuta finan┼úare pentru implementarea acestora. ├Än acela┼či timp, GIZ ┼či-a ar─âtat disponibilitatea s─â sus┼úin─â aceste programe la preg─âtirea documenta┼úiei necesare, organiz├ónd, de asemenea, instruiri cu privire la introducerea taxelor locale pentru gestionarea de┼čeurilor ┼či adoptarea m─âsurilor de sensibilizare a popula┼úiei etc.

(Reporter L. Grubîi, editor M. Jantovan)

Parlamentul Rom├óniei a VOTAT Declara╚Ťia de Unire cu Republica Moldova

Declaraţia Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu România, votată în Plen. Parlamentul consideră legitimă dorinţa moldovenilor de a se uni.

Parlamentul Rom├óniei a votat mar┼úi, la ┼čedin┼úa solemn─â de ├«mplinire a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, pentru Declara┼úia Parlamentului, cu doar 19 ab┼úineri, declara┼úie ├«n care ├«n care se afirm─â c─â Parlamentul consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa cet─â┼úenilor Republicii Moldova s─â sus┼úin─â unificarea celor dou─â state, deoarece aceasta reprezint─â continuarea ÔÇ×fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare”.

ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei adopt─â prezenta declara┼úie pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu ┼óara-Mam─â, Rom├ónia, la 27 martie 1918. La 27 martie 1918, Sfatul ┼×─ârii, ├«n calitate de organism suprem reprezentativ al Basarabiei, din care f─âceau parte reprezentan┼úi ai popula┼úiei rom├óne majoritare ┼či ai minorit─â┼úilor etnice, constituit ├«n concordan┼ú─â cu normele democratice ale timpului, ├«n condi┼úiile disolu┼úiei Imperiului ┼óarist ┼či ale def─â┼čur─ârii Primului R─âzboi Mondial, a dat expresie dorin┼úei colective de unitate prin adoptarea Actului UniriiÔÇŁ, se arat─â ├«n textul declara┼úiei citit la tribuna Parlamentului de c─âtre Liviu Dragnea. De asemenea, Parlamentul Rom├óniei ÔÇ×consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificareaÔÇŁ. ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei constituit ├«n ┼čedin┼úa solemn─â la ├«mplinirea a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, ast─âzi, 27 martie 2018, consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificarea celor dou─â state ca o continuare fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare ┼či afirmare a na┼úiunii rom├óne ┼či subliniem c─â acest act depinde de voin┼úa acestora ┼či declar─â c─â Rom├ónia ┼či cet─â┼úenii ei sunt ┼či vor fi ├«ntotdeauna preg─âti┼úi s─â vin─â ├«n ├«nt├ómpinarea oric─ârei manifest─âri organice de reunificare din partea cet─â┼úenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voin┼úei suverane a acestoraÔÇŁ, se mai arat─â ├«n document.

Infotag.md | 100 DE FAMILII SOCIAL-VULNERABILE DIN RAIONUL LEOVA AU BENEFICIAT DE SUSŢINERE DIN PARTEA PARTENERILOR EXTERNI

Gra┼úie sus┼úinerii partenerilor externi, 100 de familii social-vulnerabile din raionul Leova au beneficiat de sprijin ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Re╚Ťea local─â ÔÇô Model de Interven╚Ťie Intercomunitar─âÔÇŁ, realizat de c─âtre Centrul Interna╚Ťional pentru Cooperare ╚Öi Dezvoltare ÔÇ×PhoenixÔÇŁ.

Miercuri, ├«n cadrul unei conferin╚Ťe de pres─â la agen╚Ťia INFOTAG, reprezentan╚Ťii ÔÇ×PhoenixÔÇŁ au men┼úionat c─â proiectul a fost lansat acum 10 luni, ├«n cadrul proiectului regional ÔÇ×Asisten╚Ťi sociali ├«n colaborare pentru schimb─âri sociale ├«n ╚Ť─ârile din vecin─âtatea estic─âÔÇŁ, finan╚Ťat de UE, Agen┼úia austriac─â pentru dezvoltare (AAD), ├«n parteneriat cu Asocia╚Ťia de Nursing din Moldova ╚Öi ÔÇ×Hilfswerk Austria InternationalÔÇŁ.

Potrivit managerului proiectului, Irina Rusanovschi, au fost selectate c├óte 10 familii din 10 localit─â╚Ťi din raion.

ÔÇ×Scopul proiectului const─â ├«n cre╚Öterea gradului de participare a diferitelor organiza╚Ťii publice locale ╚Öi sporirea eficien╚Ťei acestora ├«n solu╚Ťionarea situa╚Ťiei familiilor social-vulnerabile, precum ╚Öi identificarea problemelor acestor familii ╚Öi g─âsirea solu╚Ťiilor pentru acesteaÔÇŁ, a spus ea.

Reprezentan╚Ťii proiectului au comunicat c─â, pentru atingerea scopurilor, ├«n localit─â╚Ťile respective au fost create re╚Ťele locale, care contribuie la stabilirea unei str├ónse colabor─âri ├«ntre diferite organiza╚Ťii, iar pentru grupurile teritoriale interdisciplinare se desf─â╚Öoar─â cursuri ce ┼úin de cre╚Öterea capacit─â╚Ťii membrilor lor.

Recomand─âm ÔÇŁVictoria comuni╚ÖtilorÔÇŁ, articol publicat pe 6 decembrie 2010, ├«n ÔÇŁRom├ónia liber─âÔÇŁ

C─âl─âtorilor afla┼úi, ├«nainte de 1990, ├«n Gara de Nord, pe la ora 6, ├«n dreptul peronului num─ârul 1 li se ├«nf─â┼úi┼ča o imagine foarte stranie. Sute de oameni ┼či mii de bagaje se rev─ârsau dintr-un tren verde, cu geamurile aburite, ├«ntr-un convoi care te ducea cu g├óndul la refugia┼úi de r─âzboi sau deporta┼úi.

Sugestia se oprea ├«ns─â la secera ┼či ciocanul vopsite pe tren ┼či la calabal├ócul imens pe care fiecare ├«l c─âra dup─â el. G─âl─âgia morm─âit─â a gloatei trezite de cur├ónd din somn, zbieretele ┼či ├«nghiontelile cu care ├«ncercau s─â-┼či croiasc─â drum spre taxiuri, t├órguiala ├«n┼úepat─â cu hamalii te l─âmureau iute c─â nu era vorba nici de prizonieri, nici de exila┼úi.

Erau rom├óni care se ├«ntorceau de la Chi┼čin─âu. Unii, turi┼čti pleca┼úi, chipurile, s─â vad─â cum ├«nflore┼čte comunismul ├«ntr-unul dintre ora┼čele marelui imperiu sovietic, cei mai mul┼úi, oameni cu rude ├«n Basarabia, jum─ât─â┼úi de familii desp─âr┼úite f─âr─â drept de apel ├«n iunie 1940, care se reuneau la nun┼úi, botezuri, de Hram, de Cr─âciunul pe stil vechi ┼či din ce ├«n ce mai des la ├«nmorm├ónt─âri.

┼×i pentru unii, ┼či pentru ceilal┼úi, drumul la Chi┼čin─âu ├«nsemna ┼či ocazia de a evada din programul de alimentare ra┼úional─â ┼či din stahanovismul ramburs─ârii datoriilor externe. Nimeni nu se ├«ntorcea din Basarabia f─âr─â mai pu┼úine bagaje dec├ót puteau duce la tren toate rudele, plus prietenii lor ┼či rudele acestora, care ├«i petreceau, cu to┼úii, p├ón─â la gar─â.

├Än tren, mirosul era n─âucitor. Miasmele c─ârnii de porc, pr─âjit─â ┼či b─âgat─â ├«n untur─â ca s─â reziste ┼či c├óteva luni, se amestecau cu cele ale ra┼úelor, g─âinilor ┼či g├ó┼čtelor jumulite de pene ┼či p├órlite, se combinau cu cele de br├ónz─â, ca┼čcaval, unt ┼či sm├ónt├ón─â, cu aromele cozonacilor ┼či pl─âcintelor cu curechi ┼či toate laolalt─â se suprapuneau pe cele de plastic ┼či de metal ale fierb─âtoarelor, aprinz─âtoarelor de aragaz, aerotermelor, mu┼čamalelor ┼či discurilor cu Elton John. Trenul care pleca de la Bucure┼čti ca un tren al foamei se ├«ntorcea ca unul al abunden┼úei.

C├ónd neamurile se str├óngeau iarna laolalt─â, ├«n satele Basarabiei, ├«n care pu┼úini erau cei ce nu vorbeau rom├óne┼čte, pove┼čtile de la gura sobei, de pe cuptior, se ├«mp─âr┼úeau ├«ntre amintirea surorilor ┼či fra┼úilor deporta┼úi ├«n Siberia ┼či care nu s-au mai ├«ntors niciodat─â, pentru care se v─ârsau lacrimi ┼či c├óteva pic─âturi de jin pe covor, ┼či a celor care au ales de bun─âvoie s─â munceasc─â ├«n Siberia pentru salariile mari. Dar niciodat─â nu lipsea o ├«ntrebare pe care basarabenii harnici ne-o puneau plini de uimire: cum a ajuns o ┼úar─â at├ót de bogat─â ca Rom├ónia s─â nu fie ├«n stare nici s─â v─â hr─âneasc─â?!

Prin noi, cei care ├«i vizitam, ei retr─âiau deport─ârile. La desp─âr╚Ťire, c├ónd ne burdu┼čeau valizele cu daruri, ne preg─âteau pentru supravie┼úuirea ├«ntr-un alt fel de Siberie.

Deschide.md : Cine sunt cei trei diploma╚Ťi ru╚Öi expulza╚Ťi din R. Moldova

Cei tre diploma╚Ťi expulza╚Ťi din R. Moldova sunt: Pakhmutov, Anderjanov ╚Öi Ignatenko, potrivir surselor Realitatea.md.

Unul dintre expulza╚Ťi, Renat Anderjanov este ╚Öoferul beat ┼či agresiv suprins ├«n vara anului 2016 la volanul unei ma┼čini cu numere diplomatice ╚Öi este Secretarul 1 al corpului diplomatic rus acreditat la Chi┼čin─âu.

Amintim c─â Ministerul Afacerilor Externe ╚Öi Integr─ârii Europene l-a convocat ast─âzi pe Ambasadorul Federa╚Ťiei Ruse ├«n Republica Moldova, Farit Muhametshin, c─âruia i s-a adus la cuno┼čtin┼ú─â con┼úinutul Notei Verbale, prin care, ├«n conformitate cu prevederile Conven┼úiei de la Viena privind rela┼úiile diplomatice (1961), trei diploma╚Ťi din cadrul misiunii sunt declara┼úi persona non grata ╚Öi sunt obliga╚Ťi s─â p─âr─âseasc─â teritoriul ╚Ť─ârii ├«n termen de 7 zile.

Amintim c─â luni, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucure┼čti a anun┼úat c─â a notificat Ambasada Federa┼úiei Ruse la Bucure┼čti c─â un diplomat din cadrul acesteia va fi declarat persona non-grata ┼či c─â este obligat s─â p─âr─âseasc─â teritoriul Rom├óniei, ca urmare a atacului neurotoxic de la Salisbury, ├«n solidaritate cu Regatul Unit al Marii Britanii.

├Än semn de solidaritate cu Marea britanie, ╚Öi Ucraina a expluzat ├«n aceste zile 13 diploma╚Ťi ru╚Öi.