Tens of thousands of supporters of Moldova’s opposition parties protested in the country’s capital Chișinău on August 26 against the government of prime minister Pavel Filip. The demonstration was organised by the protest movment ACUM, set up by the pro-European Action and Solidarity Party (PAS), the Dignity and Truth Platform, and the Liberal Democrat Party in Moldova, following the annulment of Andrei Nastase’s victory in the Chișinău mayoral election in June. The protesters adopted a proclamation calling for the resignation of Mr Filip, who they claim is responsible for lower standards of living, and for isolating Moldova internationally.

“We will send a petition to the European Union calling on European institutions to do all they can to ensure that all those people in Moldova who are implicated in money laundering are brought to justice,” said Maia Sandu, the leader of PAS, in a speech at the protest.

Ms Sanda was referring to the banking scandal of 2014, when more than one billion US dollars disappeared from three Moldovan banks: Banca de Economii, Unibank and Banca Socială, for which only a handful of low-level officials have so far been charged.

“Many of our young people have been forced to leave the country. We have not come here to protest because we enjoy it, but because we can no longer tolerate being lied to by this corrupt regime,” added Ms Sandu.

“It is time for this government to resign,” said Mr Nastase, leader of the Dignity and Truth Party, who also spoke at the event.

Eine Milliarde Dollar verschwand in der Republik Moldau. Jetzt, fast vier Jahre später, versuchen ein mächtiger Oligarch und seine Anhänger, das Geld zurück ins Land zu schleusen. Nun reicht es der EU – sie kürzt dem Land Hilfsgelder.

Monatelang campierten die Demonstranten vor dem Sitz der Regierung in der moldauischen Hauptstadt Chisinau. Auf ihren Zelten hissten sie die Landesflagge, an den Planen zurrten sie Plakate fest: „Bringt die Milliarde zurück“ und „Nieder mit den Oligarchen“. Ihre Forderung: die Aufklärung eines Verbrechens, von dem in Moldau alle nur als „Raub des Jahrhunderts“ sprechen.

Die instabilen wirtschaftlichen und politischen Verhältnisse, die die Entwicklung des Landes bremsen, machen es umso interessanter für Finanzbetrüger: weitverbreitete Korruption und Vetternwirtschaft auf allen Ebenen, intransparente Besitzverhältnisse im Bankensektor und eine schwache Justiz. Verhältnisse, die Brüssel mit Sorge beobachtet. Doch der reale Einfluss der EU ist begrenzt, schon lange gelten nicht mehr Präsident oder Premierminister als die Entscheider in der Republik Moldau. Sondern ein Mann, dem die Meinung von internationalen Geldgebern wie der EU egal sein kann: der Oligarch Vlad Plahotniuc.

Der Milliardär gilt als der mächtigste Mann in Moldau – obwohl er nicht mal ein Regierungsamt innehat. Der Geschäftsmann ist lediglich Vorsitzender der Regierungspartei PDM. Doch er soll weite Teile von Justiz, Parlament und Medien kontrollieren, ihm gehören mehrere Fernsehsender. Er gilt als Strippenzieher hinter dem Verschwinden der Milliarde und vielen politischen Entscheidungen.

Asociația Presei Independente (API) va organiza azi o dezbatere la Chişinău despre provocările și perspectivele presei online, mai cu seamă a celei regionale. În cadrul evenimentului vor fi prezentate şi rezultatele unui proiect care a făcut posibilă deschiderea în cinci regiuni ale Moldovei a unor portaluri online independente şi echidistante. Stela Roman, coordonatoare de proiecte la API, ne-a vorbit despre miza acestui proiect.

Stela Roman: „Este vorba despre un proiect finanţat de către UK Aid cu sprijinul guvernului Marii Britanii. Proiectul are o denumire mai lungă: „Start-up-uri în media online în regiunile Moldovei și sprijin pentru profesionalizarea presei regionale în scopul informării obiective și responsabilizării aleșilor locali”. Noi am conceput acest proiect ca o modalitate de a însănătoși media online din provincie, nu doar din centru. Am vrut şi vrem în continuare să creăm şi să susţinem nişte echipe de jurnalişti şi jurnaliste care ar face o presă conform tuturor normelor deontologice. Scopul nostru e ca în Moldova în online să apară o masă critică de media profesionistă, nu doar în centru, dar şi în regiunile ţării.”

Europa Liberă: De ce s-a mers anume pe online, pentru că e mai uşor aşa să atragi un virtual public?

Stela Roman: „Online-ul este în dezvoltare. E o tendinţă nu doar locală. E o tendință la nivel internațional. Media tradiţională cum ar fi radio, TV, ziarele într-un fel cedează din spaţiu tot mai mult. online-ul începe să aibă o influenţă tot mai mare. De aceea ne-am propus să ne axăm pe online. În plus este vorba despre nişte costuri mai reduse pentru echipe. De exemplu, nu este nevoie de un studio scump sau de o redacţie mare. Şi atunci apar şanse mai mari să se menţină pe piaţă pe un termen mai lung.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că scopul e să însănătoşiţi presa locală. Înţelegem că starea actuală a presei regionale, inclusiv a celei online nu este atât de bună?

Stela Roman: „Presa s-a confruntat şi se confruntă cu probleme ce ţin de profesionalism. A apărut acum şi această noţiune de ştiri false. Ar fi necesar ca noi să lucrăm anume pe acest segment. Să ştim că avem şi vom avea medii care sunt profesioniste, care lucrează conform Codului Deontologic şi fac nişte produse corecte şi echidistante. Presa locală, regională se confruntă cu probleme legate de finanţare sau de atragerea banilor. De exemplu, ziarele noastre deşi încă îşi menţin tirajele se ciocnesc cu probleme cum ar fi scumpirea hârtiei, monopolul pieței publicitare. Câteva media chiar şi-au sistat activitatea. De asemenea observăm şi o influență a politicului în regiuni. Se deschid nişte media care sunt deţinute de nişte interese politizate. Jurnaliștii locali se trezesc cu nişte oferte ca să treacă la aceste media. deci dacă până acum doar presa naţională era absorbită de grupuri de interese, acum vine rândul şi presei locale. De aceea ar trebui să ştim că avem, am creat sau susţinem o presă care este independentă şi care poate face faţă acestui flux de presă dubioasă.”

Guvernarea de la Chişinău se răzbună pe UE, alimentează sentimentul antieuropean în Moldova şi încearcă să amortizeze propagandistic lovitura de imagine pe care a primit-o din partea UE după retragerea încrederii.

Astăzi se împlinesc 26 de ani la războiul de independență moldo-rus din 1992. Evenimentul provocat de către Rusia s-a declanşat pe 2 martie 1992, după ce preşedintele de atunci, Mircea Snegur, a autorizat o intervenţie militară împotriva forţelor rebele care atacaseră posturile de poliţie loiale Chişinăului de pe malul stâng al Nistrului.

Iniţial, pe 2 septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independenţa regiunii, iar doi ani mai târziu a început războiul. Efective ale gărzii transnistrene şi unităţi de cazaci au atacat postul de poliţie din Dubăsari. În acea perioadă Republica Moldova nu avea armată. Astfel, autorităţile de la Chişinău au ripostat cu forţele poliţiei.

În conflict au fost implicaţi şi militari ruşi, Armata a 14-a, cu un efectiv de peste 6000 de soldaţi, ajutată de regimente întregi de mercenari cazaci aduşi din stepele calmuce, din Siberia şi străfundurile Asiei.

La 21 iulie 1992, a fost semnat acordul de încetare a focului între ex-preşedintele Mircea Snegur şi preşedintele de atunci al Rusiei, Boris Elţin.

În timpul conflictului armat, cele mai grele lupte s-au dat la Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina şi Varniţa. Potrivit datelor Ministerului Apărării, în timpul conflictului au murit 286 de oameni, iar alţi 284 au rămas invalizi.

Smith&Smith, institutie de Plata, autorizata de catre BNR, a lansat, de ziua Micii Uniri, primul automat de transfer de bani prin intermediul caruia se pot face plati catre beneficiari in lei, euro, lire si dolari.

Potrivit companiei, platile se pot face la un curs mai bun decat cel practicat de sistemul bancar. Automatul de transfer de bani accepta doar lei si este instalat in Centrul Comercial Auchan din Drumul Taberei, Bucuresti.

Platile pot reprezenta atat remiteri de bani catre cele 75 de agentii Smith&Smith din toata Romania si catre cele 100 de agentii Victoria Bank din Republica Moldova, cat si plati in conturi bancare in Romania si Uniunea Europeana.

Platile pot reprezenta: rate credit; rate leasing; taxe; impozite; amenzi; facturi etc.

Compania va dezvolta, in urmatorii doi ani, o retea formata din astfel de aparate ce vor fi amplasate in centre comerciale, statii de benzinarie si in orice locatie care sa-i permita clientului accesibilitate pana la ore tarzii.

Lansarea primului automat de transfer de bani a fost facuta pe 24 ianuarie, deoarece aparatul poate fi utilizat si de cei care vor sa trimita bani in Republica Moldova.